Cristian Mungiu despre noul film „Fjord”: între drama copiilor luați de stat și „avalanșele” sociale

Cristian Mungiu a detaliat ideile din spatele filmului „Fjord”, o producție care urmărește drama unui cuplu din Norvegia. Povestea începe după ce autoritățile le ia copiii părinților pe baza unor suspiciuni de abuz. Lisbet, interpretată de Renate Reinsve, este norvegiană, iar soțul ei, Mihai, jucat de Sebastian Stan, este român.

Conflictul capătă și o dimensiune culturală când Mihai recunoaște că i-a lovit uneori pe copii ca pedeapsă. În timp ce statul vede aici un abuz, personajul susține că astfel de practici sunt întâlnite în România. Filmul se inspiră din cazuri reale, inclusiv unul din 2015 care a implicat o familie româno-norvegiană.

Mungiu a ales să nu ofere un verdict clar, lăsând publicul să decidă unde se termină drepturile părinților și unde trebuie să intervină statul. Pe lângă asta, regizorul a băgat în mix și tensiunile dintre valorile creștine conservatoare ale familiei și atitudinea progresistă a vecinilor norvegieni.

Din punctul lui de vedere, imigrația nu înseamnă doar mutarea oamenilor, ci și transportul propriilor valori culturale. Dacă aceste diferențe nu sunt gestionate prin dialog și empatie, pot apărea tensiuni sociale. În „Fjord”, acest lucru se traduce și prin explorarea limitelor libertății de exprimare și a dificultății de a accepta opiniile conservatoare fără a renunța la principiile liberale.

După premiera de la Cannes, filmul a primit și critici dure din partea unor publicații franceze, care au atacat faptul că regizorul evită o poziționare explicită. Mungiu însă crede că tocmai acest refuz de a spune cine are dreptate este punctul central al producției. Ca metaforă a tensiunilor politice nerezolvate, în film apar două avalanșe care amenință comunitatea. Regizorul a avertizat chiar despre o „a treia avalanșă”, cea din lumea reală, ca avertisment privind radicalizarea societății.

Referitor la parcursul său, Mungiu a lucrat ca jurnalist înainte de a urma școala de film după căderea regimului Ceaușescu. Deși a fost asistent de regie pentru producții americane și franceze filmate în România și a petrecut timp în Los Angeles, a decis să își continue cariera acasă pentru a păstra controlul asupra filmelor sale.